Făcut celebru de pirați, romul își continuă azi lupta de cucerire a fiecărui pahar. Cum a ajuns romul sa fie asociat cu piratii? Totul a inceput de la corsari, acei capitani de nave particulare care, fiind autorizati de guvern, jefuiau si capturau vasele statelor inamice, care se ocupau si cu comertul de rom. Multi dintre acestia au devenit pirati, insa romul a dus la decaderea lor, deoarece foarte des se intampla sa fie prea beti pentru a putea lupta. De la umilele începuturi când era distilat de sclavii din Caraibe, romul a ajuns azi regele cocktail-urilor. Strămoșul direct al romului a apărut pe plantațiile de trestie de zahăr din Caraibe prin secolul 17. Sclavii de aici au descoperit că puteau scăpa de grijile zilnice dacă fermentau melasa cu apă. Sclavii de aici au descoperit melasa, un produs secundar al procesului de rafinare a zaharului, care poate fi fermentat transformandu-se in alcool. Mai tarziu, prin distilare s-au separat impuritatile de alcool, astfel producandu-se primul rom adevarat. Se spune ca romul este originar din insula Barbados, dar prima inregistrare a productiei acestei bauturi dateaza din 1620, in Brazilia. Primele romuri erau foarte aspre, greu de băut, și de aceea purtau porecla de Kill-Devil, mai rele decât diavolul. Romul își datorează existența trestiei de zahăr, mai exact melasei făcute din această plantă. Substanța foarte dulce e amestecată cu apă și lăsată să fermenteze, o zi pentru romurile mai light, câteva săptămâni pentru cele mai corpolente și aromate. La rom, regula e simplă: cu cât e mai închis la culoare, cu atât e mai bine să nu-l diluezi. Romul alb este perfect pentru orice cocktail