Bauturile digestive fac exact ceea ce sugereaza numele lor: ajuta digestia. Diferenta majora dintre acestea si cele baute pe post de aperitiv consta in faptul ca cele din urma sunt amarui si seci, ceea ce stimuleaza apetitul, in vreme ce primele ajuta la incheierea festinului prin dulceata lor sau, dimpotriva, prin gustul amar. Asadar, ele nu trebuie sa lipseasca din meniul de sarbatori. Baute cu masura, pot inlatura acea stare de moleseala de dupa o masa bogata si pot chiar sa inlocuiasca desertul, daca nu mai e loc si pentru acesta! In comparatie cu aperitivele, care se servesc inainte de masa, pentru stimularea poftei de mancare, digestivele trebuie sa contina un grad de alcool mai mare. Multi sunt de parere ca intre bauturile tari existente, cele albe sau transparente se consuma ca aperitive, iar cele mai inchise la culoare sunt perfecte la sfarsitul mesei. Lichiorurile sunt bauturi digestive dulci, aromate cu diverse ierburi, seminte, fructe, alune, miere si alte adaosuri secrete. Lichiorurile se servesc la temperatura camerei sau racite cu gheata. Pot fi, de asemenea, incorporate in cockteiluri. Si cremele de lichior sunt considerate bauturi digestive. Consistenta cremoasa este obtinuta prin adaosul de zahar. Bauturile digestive nu sunt recomandate persoanelor care tin regim de slabire, din cauza cantitatii mari de glucide pe care le contin. Cuvântul ’’Lichior’’ derivă din latinul " liquifacere ", ceea ce înseamnă a distila . Principala caracteristică a băuturilor digestive este într-adevăr că sunt făcute prin distilare . Lichiorurile nu sunt , de obicei, învechite în timp, dar au o perioadă de odihnă pentru îmbinarea aromelor. Obiceiul de a consuma digestive, isi are originea in Franta. Conform legendei , în 1605, un trimis al împăratului francez Henric al IV , François d' Estrées Hannibal , a cerut călugărilor din Carthusian la Vauvert ,in aproapierea Parisului , sa reproduca reteta unui manuscris alchimic care reda o reteta pentru un "elixir de viata lunga".